Aceste două concepte diferite, regionalism şi regionalizare se referă la două lucruri total distincte. Primul concept se referă la grup, la o comunitate respectiv la identitatea şi acţiunea sa, iar cel de-al doilea se referă la spaţiu, la cadrul şi organizarea acestuia.

            Prin urmare se impune o distincţie între regionalism şi regionalizare conform căreia: regionalismul este rezultatul unui proces de „ jos în sus”, de conştientizare de către unele comunităţi a unor dezechilibre regionale, a subdezvoltării economice, a alienării etnoculturale, a centralismului statului în care trăiesc, în vreme ce regionalizarea este procesul de „sus în jos”, prin care statele conştientizează dezechilibrele regionale cu toate fenomenele care le însoţesc, alienare etoculturală, subdezvoltare economică, centralism exagerat şi trec la descentralizarea sistemului politico-juridic printr-o instituţionalizare la nivel regional. Cele doua fenomene sunt complementare, existând posibilitatea să se  confunde de cele mai multe ori.[1]