Privind retrospectiv, trebuie sa observam ca institutia prefectului isi cauta inca locul cuvenit in arhitectura administratiei publice romanesti. Dupa schimbarea de regim politic din 1989, institutia a fost reglementata in cuprinsul actelor normative ce priveau organizarea administratiei publice locale, o lege speciala fiindu-i dedicata tarziu, in anul 2004. Prin efectul legii privind institutia prefectului din 21 iulie 2004, prefectul pierde calitatea de demnitar, devenind inalt functionar public, fiindu-i astfel interzisa apartenenta la un partid politic. Dupa doar cinci ani, cativa specialisti in drept public, reuniti intr-o comisie de analiza a regimului politic si constitutional, vor fi de parere ca institutia prefectului poate fi readusa in sfera politica, iar prefectul, sa recapete doar atributii politice…

Zoltan Gyorke, Prefectura judetului Cluj (1923-1938), Ed. Mega, Cluj Napoca, 2013

Institutia Prefectului judetului Timis ocupa locul 21 pe Trafic.ro. Bravo lor! Inseamna ca au un site interesant si ii preocupa comunicarea on-line. Ce nu inteleg este de ce au inscris institutia in categoria POLITIC, in conditiile in care exista si o categorie destinata institutiilor publice. Ce are prefectura cu politicul?

Prefectul este inalt functionar public, nu politician - cel putin daca citim legea!

Legea 340/2004, Art. 9.:

(1) Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.
(2) Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care:
a) are varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru subprefect;
b) indeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice;
c) are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv 3 ani pentru subprefect;
d) a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de catre Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.

Faptul ca partidele “isi numesc prefectii”, ignorand statutul acestora de functionari publici este insa in categoria normal pentru noi. Daca asa stau lucrurile de ce mai cheltuim o groaza de bani cu ei sa-i scolim si sa ii facem buni si frumosi? Este vorba de traseismul politico-administrativ, despre care pomeneam si aici.

La 07 martie 1884, în timpul celei de a Treia Republici, prefectul de Seine - Eugène René Poubelle, semna ordinul privind eliminarea gunoiului menajer. Acest ordin impunea proprietarilor sa ofere chiriaşilor un container pentru deşeuri menajere şi prevede că: “De acum încolo, gunoiul va fi colectat intr-un recipient de lemn acoperit in interior de fier alb …. Aceste containere pot să conţină, de asemenea, cenuşă caldă, fără risc de incendiu. ” Ordinul specifică dimensiunea containerelor (de la 80 la 120 de litri, mai puţin de 10 kg de încărcare), prezenţa unui capac, a unui mâner etc.

Inca de atunci se vorbea de “sortare”:
-un “recipient comun” pentru “deşeuri menajere”;
-un “container special” pentru “vesela rupta, sticla, ceramica, etc. de la gospodării particulare “
-un “container special” pentru scoici, stridii şi midii.

In 16 ianuarie 1884, Le Figaro a criticat “recipientul Poubelle” numite poubelles. In 1890, cuvantul apare în suplimentul Dicţionarului universal al secolului XlX.

INA este singurul loc unde se organizeaza Programul de formare specializata pentru inalti functionari publici. Cei care ocupa astfel de functii (prefecti, subprefecti, secretari generali din administratia publica centrala, inspectori guvernamentali) sunt obligati sa il urmeze. Cei ce intentioneaza sa ocupe astfel de functii trebuie sa il urmeze. Nu se compara cu niciun program universitar sau de perfectionare pentru ca este foarte interactiv si se bazeaza pe dezvoltarea de abilitati si competente, nu pe toceala. Detalii aici.