De mai bine de un an tot auzim ca personalul bugetar trebuie redus, ca este mult si stufos, ca aparatul administrativ este supradimensionat … nimic nou, dar nicio solutie. Ba mai mult, asa cum scriam aici, numarul bugetarilor a crescut in 2009 comparativ cu 2008.

In urma cu cateva zile am discutat subiectul in cadrul Comisiei de Administratie Publica (CAP) si au aparut urmatoarele sugestii:

-renuntarea la cel putin jumatate din consilierii personali ai demnitarilor (cca 2500 de persoane)

-limitarea la max. 3 a numarului secretarilor de stat din fiecare minister

-reducerea cu cel putin 10% a numarului alesilor locali (sunt peste 46.000) - masura aplicabila din 2012

-concesionarea in totalitate a serviciilor de utilitate publica - alimentare cu apa si canalizare, salubrizare, transport in comun, furnizarea energiei termice… dar si administrarea pietelor, a parcarilor etc. - o estimare de 30.000 de posturi

-reducerea cu 50% a aparatului dedicat activitatilor administrative din institutiile centrale - soferi, secretare etc. - 2000 de posturi

-externalizarea serviciilor de audit intern - minim 2000 de posturi

-limitarea numarului de angajati in functie de tipul activitatii - ex. achizitii max 5 posturi in fiecare institutie publica

Si lista este deschisa, asa ca astept propunerile voastre

Este vorba de Legea privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar, pregatita, ca de obicei, pe genunchi, la foc mare. Arata ca o paine mare, cu o coaja rumenita de-ti ia ochii, numai ca bucatile impartite au cocoloase ce provoaca indigestie sindicatelor. Nici nu stiu cum sa-i mai spun - “legea mere-pere” pentru ca amesteca tot felul de bugetari, incercand sa faca echivalari intre acestia sau “legea haosului unitar” - dupa reactiile sindicatelor.

Oricum e laudabil ca Guvernul adopta solemn pe langa hotarari si ordonante, PRINCIPII, numai ca din expunerea lor am inteles ca aritmetica e grea (scad diferentele de salarizare dar totusi salariile nu scad), sectorul public e complex si complicat (Ilie Sarbu - legea nu se aplica “activitatilor economice”), ca in UE exista norme privind salarizarea (poate in state membre UE), ca oricat de bun ai fi, nu te poti diferentia de ceilalti decat eventual printr-o vorba buna a sefului ca bonusuri oricum nu vei primi.

Concluzia - subiectul asta cu salarizarea unitara este doar pentru public, dar, ca si in cazul codurilor, publicul nu are ce cauta ca nu ar fi suficient de pregatit sa-si dea cu parerea.