Cam asa si-a justificat Gabriel Berca plecarea din PNL.

Uitandu-ne la traseisti, de cele mai multe ori constatam ca alearga dupa oscioare si beneficii marunte pentru ei si apropiatii lor. Pe unii ii conving trecutul si actiunile lor dubioase. Altii cad prada unor impulsuri de moment sau ii determina mici conflicte in partidele din care pleaca.

Dar mai exista o categorie - a celor care nu sunt interesati de foloase si nici nu se lasa dusi de valul momentului, ci sunt marginalizati de propriile partide.

Cunoascadu-l pe Gabriel Berca si urmarindu-i prestatiile publice din ultimii ani, il consideram un liberal autentic ce se identifica cu propriul partid. In niciun caz nu cred ca alearga dupa putere si nici nu se lasa dus de impulsul momentului. De aceea tind sa cred in argumentele sale, fara a exclude insa si ceva elemente mai putin vizibile.

Cineva trebuie sa isi puna intrebari si mai ales sa gasesca raspunsuri in fata unor astfel de situatii pentru ca altfel, ele se vor repeta. Argumente gen oportunism, lipsa de calitati … rezolva pentru moment o problema de imagine, minora avand in vedere perioada, dar nu rezolva fondul.