Comunele şi spaţiul rural se confruntă cu o serie de probleme precum:
- Insuficienţa resurselor financiare proprii şi atrase necesare nevoilor de dezvoltare ale colectivităţilor rurale;
- Lipsa capacităţii tehnice şi a expertizei la nivelul structurilor cu putere decizională, responsabile cu identificarea şi atragerea surselor de finanţare, elaborarea strategiilor pentru dezvoltarea durabilă a mediului;
- Furnizarea serviciilor publice locale la parametri cantitativi şi calitativi slabi. Membrii colectivităţilor rurale fie nu beneficiază deloc fie au doar acces limitat la unele servicii publice precum învăţământ liceal sau profesional, alimentare cu apă potabilă, canalizarea apelor uzate, salubrizare, managementul situaţiilor de urgenţă, poliţie locală, cultură şi evidenţa persoanelor etc.
Instituţiile publice locale se confruntă în primul rând cu o lipsă a resurselor: număr redus de angajaţi cu o pregătire neadecvată, resurse financiare limitate în raport cu nevoile locale, acces limitat la informaţii de specialitate şi dotări materiale insuficiente.
La toate acestea se adaugă sau derivă următoarele:
- Participare redusă a comunităţilor locale la activitatea administraţiei;
- Lipsa de preocupare a autorităţilor locale pentru identificarea riguroasă a aşteptărilor şi nevoilor locale;
- Inexistența unor contacte adecvate între administrație si agenții privați;
- Percepția nefavorabilă asupra activității funcționarilor publici;
- Lipsa contactelor externe și lipsa de integrare în circuitul administrativ național și internațional;
- Personal nepregătit în domeniul fondurilor structurale, comunicării externe, calității;
- Număr mic de proiecte cu finanţare naţională sau internaţională depuse şi aprobate;
- Formalismul strategiilor de dezvoltare locală;
- Viziune limitată a autorităţilor publice locale cu privire la dezvoltarea economică locală;
- Servicii publice slab reprezentate;
- Reţele nemodernizate, dotări neadecvate pentru serviciile publice;
