O zbatere nefireasca zic eu s-a pornit in ultimele zile cu privire la structura administrativa a Capitalei. Citind proiectul de lege cred ca este doar o tema de dezbatere si de promovare a unor personaje, o fumigena de presa, fara nicio intentie serioasa, pentru ca altfel nu imi pot explica cum o insiruire de paragrafe se poate numi LEGEA CAPITALEI.

Dincolo de aceste aspecte ramane un subiect de dezbatut: Bucurestiul cu sau fara sectoare, cu sau fara primari alesi la sectoare. Aici au aparut doua tabere - sustinatorii ideii de descentralizare si mentinere a sectoarelor pe de o parte, si cantatorii in struna pe de alta parte.

Eu unul nu vad cu ochi buni o astfel de masura de centralizare administrativa … in logica proiectului de lege maine vom avea o initiativa a unui buget national unic si un singur conducator care sa imparta acest buget.

Argumentele mele si ale colegilor mei din Bucuresti ar fi urmatoarele:

 a.Desfiintarea sectoarelor reprezinta o forma de centralizare, manifestata prin indepartarea autoritatii fata de cetateni si prin diminuarea capacitatii  decizionale de identificare si reziolvare a problemelor locale, aspect ce contrazice toate documentele europene in materie, inclusiv Carta autonomiei locale. O astfel de abordare pentru o capitala a existat doar la Moscova.
Implicatiile  imediate ale centralizarii ar fi scaderea calitatii serviciilor  publice si diminuarea responsabilitatii fata de gestiunea bunurilor domeniale.  
b.Bucurestiul nu poate fi administrat de o singura autoritate administrativa executiva  (Primar General) datorita suprafetei si numarului mare al populatiei ce genereaza si o multitudine de probleme locale.
 c.O singura structura administrativa de gestionare a Capitalei ar fi un mamut nefunctional 
d.Desfiintarea sectoarelor are implicatii asupra colectivitatilor locale, fiind sinonima cu depersonalizarea, destramarea unor comunitati constituite. Trebuie luata in considerare si acceptabilitatea unei astfel de solutii.
 e.Desfiintarea sectoarelor presupune costuri imense pentru populatie– schimbare CI, acte de proprietate, cadastru, bazele de date, sistemele informatice, reevaluarea patrimoniului, transferul de patrimoniu , litigiile privind proprietatea
 
 
Propunerile privind administratia Capitalei trebuie sa vizeze doua obiective:
 ·         Creşterea gradului de autonomie locală, prin aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţeni
·         Profesionalizarea aparatului administrativ, prin înlocuirea criteriului politic de promovare în funcţii, cu criteriul managerial
Se poate discuta de o reasezare a sectoarelor, dpdv teritorial, dupa criterii economice, sociale si o repartizare clara a responsabilitatilor intre PMB si sectoare.
PMB trebuie sa aiba in primul rand atributii de reglementare, delegare si control. Aceasta ar trebui sa gestioneze 5-6 probleme majore precum transportul in comun, infrastructura, spitalele, alimentare cu apa si canalizare, termoficare – partial,  amenajarea teritoriului (PUG), invatamantul liceal, cu repartizarea
adecvata a bugetului, in raport cu aceste responsabilitati.

CGMB ar trebui format din consilieri de sectoare si in acest fel s-ar asigura o mai buna legatura intre Capitala si sectoare.
 De asemenea, ca orice administratie moderna este necesar un transfer de responsabilitati catre ONG si sectorul privat -  externalizare de servicii in conditii de eficienta si economicitate
 
In ceea ce priveste profesionalizarea aparatului administrativ, pot fi avute in vedere:
 -regandirea proceselor de recrutare si selectie a personalului, prin accentuarea aptitudinilor si competentelor candidatilor, inclusiv externalizarea proceselor
-acordarea autonomiei decizionale a administratiei locale (la nivel national) in  ceea ce priveste nivelul salarizarii personalului, concomitent cu reforma evaluarii si introducerea formelor de evaluare externa
-analiza nevoilor de formare, monitorizarea si evaluarea proceselor de formare profesionala
-generalizarea contractelor de management pentru managerii din institutiile publice.

… si expunerea poate continua