Este vorba de Legea privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar, pregatita, ca de obicei, pe genunchi, la foc mare. Arata ca o paine mare, cu o coaja rumenita de-ti ia ochii, numai ca bucatile impartite au cocoloase ce provoaca indigestie sindicatelor. Nici nu stiu cum sa-i mai spun - “legea mere-pere” pentru ca amesteca tot felul de bugetari, incercand sa faca echivalari intre acestia sau “legea haosului unitar” - dupa reactiile sindicatelor.
Oricum e laudabil ca Guvernul adopta solemn pe langa hotarari si ordonante, PRINCIPII, numai ca din expunerea lor am inteles ca aritmetica e grea (scad diferentele de salarizare dar totusi salariile nu scad), sectorul public e complex si complicat (Ilie Sarbu - legea nu se aplica “activitatilor economice”), ca in UE exista norme privind salarizarea (poate in state membre UE), ca oricat de bun ai fi, nu te poti diferentia de ceilalti decat eventual printr-o vorba buna a sefului ca bonusuri oricum nu vei primi.
Concluzia - subiectul asta cu salarizarea unitara este doar pentru public, dar, ca si in cazul codurilor, publicul nu are ce cauta ca nu ar fi suficient de pregatit sa-si dea cu parerea.